Inauguram o noua rubrica.
II zice omul negru. Sigur cand ati auzit de omu negru fiecare a extras un om rau din mintea paralizata undeva intre canalaele 1 si 15 de la televizor sau de prin foile anoste ale unor gazete. E normal. E greu sa scapi de ce ti se baga pe gat. Ehh nu-i vorba , cel putin azi, de nici macar unul dintre cei la care v-ati gandit. Bag mana in foc. Si daca s-a gandit cineva la ce urmeaza probabil a facut-o aleator fara a avea o sursa concreta si coerenta de inspiratie ci doar pentru ca asa ar suna bine sau nu s-a mai vorbit depre asta.
Omul negru de azi este de fapt un tipar , un sablon care se regaseste in foarte multi. De ce?? Nu stiu de ce, ba chiar ma oftica faptul ca se intampla asta.
Ce face el? E simplu. Nu mai accepta mesaje decat imbracate in manta comerciala. Cu bribrizuri si ciucurasi siclam sau lila. Nu mai poate vorbi serios. Nu stie decat sa rada, sa faca glume sau sa arate cu degetul. Nu am zis ca umorul este un lucru rau. Departe de mine gandul. Dar hai sa nu-l pervertim in asemenea masura incat sa devina grotesc si sa-si piarda valoarea estetica si curativa.
Omul negru de azi citeste ziare, asculta radio sau se uita la TV doar daca ii sunt prezentate circuri ieftine. Seriozitatea si folosirea a mai mult de 3 neuroni ii displace. El desemenea nu asculta muzica complicata cum ii place sa spuna. Lui ii place sa se relaxeze vesnic.
Nu are simtamite si nu-si doreste lucruri marete. Nu vrea nimic de la viata. Pentru ca masini, bani si femei nu se pot numi lucruri definitorii pentru viata umana.
Daca vrei sa-i captezi atentia trebuie sa te dezbraci de caracter, sa faci glume proaste si sa folosesti un vocabular limitat la 50-100 de cuvinte plus un grupa aproape egal de onomatopee.
Omul negru de azi e asa de negru incat si negrul s-a speriat de el ca ii face concurenta.
0 Comments:
Post a Comment